C'est fini

Altfel zis, s-a terminat. S-a terminat cu copilariile din capul meu. Cu impresiile cum ca ar fii ceva ce e de datoria mea sa fac. Am ajuns in punctul asta din viata,dupa ce am trecut cred prin toate celelalte. Am iubit, am urat, am suferit si am avut si portia mea de fericire. Strapuns de simtiri oarecare si ajuns in pragul in care il inteleg pe Don Quijote si lupta lui cu morile de vant, e momentul dragul meu cititor, sa pun armele jos. Am incercat sa vad adevaratele valori ale vietii.Sa cunosc adevarurile.Sa simt atingerea fara pata a femeii.In general sunt o persoana puternica,insa nu atat incat sa schimb lumea si astfel am hotarat sa fac ceea ce natura imi cere.Pentru a supravietui,si nu ca mi-ar fii draga neaparat viata,am nevoie de adaptare.Iar ceea ce am facut eu,pana in momentul asta, se poate numi oricum, mai putin adaptare.Astfel, precum o iscoada fara nimic de pierdut am decis sa schimb cartile. La dracu cu toata tevatura.Cu vorbitul elegant.Cu vorbitul din suflet si claritatea sentimentelor.Cu puritatea actiunilor.Daca e sa ma proiectez in trecut,m-as asemana oarecum cu un samurai.Cladit pe valori.Pe semnificatii profunde si reale.De acum insa,imi voi trada acest aspect pentru unu de shinobi,sau mai binecunoscutul ninja.Voi trada.Voi minti.Voi insela.Voi practica absolut orice m-ar tine "in viata" fara sa dau doi bani pe personele din jur.Astfel, adaptat in aceasta noua lume de care uneori ma temeam voi fii ceva mai mult.E tarziu drag cititor,asa ca o sa inchei.Nu inainte de a-ti spune ca daca vrei,iti voi raspunde absolut la orice intrebare pe care o ai, cu privire la ceea ce am zis sau zic. Pana atunci,welcome...welcome the new me!

Reactii adverse

Pot sa incep la fel de bine cu "Fa ce zice popa, nu ce face popa", si multi oameni traiesc cu falsele iluzii ale vietii. Nu iluziile in sensul prim inteles, cum ar fii sperantele unui oarecare viitor, ci himerele prezentului.Cum e atat de greu sa iti dai seama cine esti tu cu adevarat sau ceea ce vrei in viata. Mi se pare extraordinar de greu sa te apropii cat de cat de adevar, chiar daca incerci asta, si daca ti-o doresti. Cum traiesti zilnic cu lucruri care-ti plac, si care le consideri extraordinare. Or fii ele astfel, sau doar traiesti in starea asta pt ca nu ai avut acces la ceva mai mult? Dar ca vorbeam de adevar, asta e si cel mai sensibil punct. Potrivind discursuri de Miss World, incercand sa salvez lumea si copiii saraci din ea, mi-am dat seama ca toti "si-ar dori" ca persoanele din jurul lor sa fie sincere, oneste, serioase, dar si extrem de amuzante. Pe unde a fii amuzant e simplu si dificil in acelasi timp, gandindu-te ca poate mie imi pari amuzant dar ceilalti te vad ca pe o marioneta de prost gust.Dar fiindca e gust,si gusturile nu se discuta,sar peste, si va spun ca NIMENI nu suporta adevarul si onestitatea.Nu vorbesc de adevarul absolut,ci de cel cotidian.E frumos, si suna poetic sa pretinzi contrarul, dar lucrurile nu sunt asa. De cate ori scump cititor de blog, intr-un exces de zel te-ai apucat sa vorbesti cunoscutilor tai tot ceea ce credeai cu adevarat? A iesit vreodata bine? Ma indoiesc. Si cu cat vorbele sau actiunile tale se apropiau mai mult de persoana cu care aveai discutia, cu atat deveneai mai jenant, mai agasant si trebuia sa fii oprit cumva.Te-ai ales cu vorbe grele pe urma, sau, mai las, cu un zambet mai fals decat al Lisei Mona, si apoi sa nu mai auzi zile intregi, sau chiar deloc de vesti de la respectiva persoana. Iar daca nu ai facut asta niciodata, incerca.Incearca subiecte nu foarte personale, insa care sa bata granita.Si vei vedea.Merge si la indepartat persoane; nu trebuie sa urlii, sau sa jignesti.Adevarul doare asa cum e. Si in consecinta, nimeni nu-l vrea, desi asta striga in gura mare.
Ce insinuez deci, ce trebuie, sau ca e bine sa minti? Raspunsul :DA. Insa doar pentru a proteja persoanele la care tii, persoanele pentru care deschizi ochii. Ca e mama,tata,frate,prieteni, sau iubita/iubitul, nu conteaza. Sper ca ai inteles. Nu minti ca sa te scoti pe tine, ci pe ceilalti.Non-adevarul e bun atat timp cat nu raneste pe nimeni. Daca te intrebi cum sta treaba in situatia in care, incercand sa protejezi un apropiat, o oarecare alta persoana devine victima. Raspunsul aici: Screw them. Lumea asta e un loc mai salbatic decat in zilele in care dinozaurii jucau sotron. Si trebuie sa faci tot ce-ti sta in putinta pentru a-ti apara apropiatii. "Nothing else matters"

Stereotipuri

Sunt atat de secat de ele, incat imi vine sa le neg si denumirea, sa le uit.Mi-am rupt si pagina din dictionar unde era explicat cuvantul.Dar Dictionarul Cambridge m-a delectat, lovindu-i pe utilizatorii de sintagme stereotipice, cu propria moneda, catalogandu-i ca persoane manate de sentimente de frica si neplacere. Eu am alte reactii, si sunt convins ca si eu sunt trecut in vreo gramada de altii, manati de normalul rezultat al fricii fata de neconoscut. Cel mai mult insa ma agaseaza incercarea altora de a-mi stereotipiza gandirea sau constiinta (in cantitatea in care exista). Sunt multe astfel de actiuni ale oamenilor, si pun pariu ca si pe tine te enerveaza. Personal, ma simt ofensat cand intind mana catre o fata, sa raman cu ea intinsa si sa-mi fie servita rece gogoasa " doar curvele dau mana". Sau ca prin asociere, ascultarea de rock te face automat satanist fara ca persoana in cauza sa n-aiba habar de ce asculti, ce inseamna satanismul, sau cum e el perceput. Daca esti gras, automat mananci 2 purcei pe zi. Daca esti irascibil,ai fost nefericit cand ai fost mic.Etc.Dar chestia e ca viata e formata din franturi de timp.Vei reactiona diferit.Te vei dezvolta diferit. Doi ciresi luati de la acelasi pomicultor,nu vor inflori la fel,si nici ciresele lor nu vor colabora ca numar sau gust. Ce vreau sa-ti zic eu? Pai sa-ti amintesc numarul mare de lucruri ce ma deranjeaza, dar ce e mai important, nu fii un idiot crezand ca livra si kilogramul sunt tot una doar pentru ca se folosesc in scopuri oarecum comune.

Viceversa

Si pentru ca cineva mi-a imbogatit cunostintele cu o oarecare melodie, consider just sa acopar eu cealalta parte.Cheers.

Predecesorii

"I was once pure.I was once perfect.But when I walked amongst mortals,I was tainted.Never to be renewed,never to be complete again"

Asa sunau ca un clopot plouat, cuvintele celui mai rasarit dintre predecesorii mei.Incarcat, greoi de respirat un aer plin de asemenea notiuni bizare si ciudate in formulare, m-a trezit inca o data din somn,doar sa-mi dea de stire ca de fapt, omul, nu a evoluat vreodata. El a invatat sa-si inveleasca picioarele in coaja de copac pentru a nu se rani, si a incercat sa pastreze focul pentru ca-i placea senzatia aia de caldura,si mai ales de nou.Specia asta nu s-a ridicat din tarana pentru ca avea nevoie de evolutie,ci pentru ca avea nevoie de nou.Nu am imbunanatit nimic,doar ne pare astfel.In cel mai fericit caz am atenuat putin.Vechile si proastele obiceiuri sunt o joaca de copil pe langa ceea ce omul creeaza astazi intr-o disperata rutinizare.Ne place sa fim admirati,idolatrizati chiar.Sa ne consideram centre de cunoastere,insa de fapt suntem mai nimic.Am pierdut legatura cu adevarata noastra esenta, am pierdut adevarata legatura cu cei din jurul nostru.
E cred in plus sa spun ca nu ma exclud din mizeria asta.Sa admit ca sunt o parte a ei.Dar pentru prima data ma gandesc serios ca tot raul care am devenit,e doar un concentrat a ceea ce restul lumii a presarat peste sau pe langa mine

Schimbare

"Vantul sufla, apa trece, pietrele raman".Bate schimbarea la usa si tre sa-i raspundem, ca niste gazde demne de luat in prim plan de vreo televiziune americana.
N-am mai scris de o luna pe aici,insa e drept ca am avut si motive.Si ele ar fii:
*** sunt instabil
*** mi-am pregatit evadarea din tara
*** m-am apucat de scris in reviste
*** sunt instabil.
Pai de ce zic ca vine schimbarea? Lucrurile se precipita...sub forma de precipitatii, draci ascunsi in pasapoarte, nebuni la conducerea tarii.A, si sa nu uit, sfarsitul lumii in 2012.Inainte se prevestea un sfarsit al lumii la distante de secole,iar azi am ajuns ca la intervale de 10-12 ani sa bagam oamenii-n sperieti.Drept e ca si tre sa ai probleme grave sa crezi asa ceva.
Tinand cont de ce se intampla acum, eu as zice, sa fim fericiti daca o ducem pana in 2012.

Pana atunci, sa nu uitam ca azi sa luam la rand fiecare femeie din viata noastra si sa ne exprimam aprecierea.A, barbati, daca vreti ceva, ce va apasa de mult pe ganduri, acum e momentul sa intrebati...cine stie cand o sa mai existe prilej de fericire in inima femeii.Cine stie cum se va schimba.

Fuckin' great !

Nu's vreun latin lover nici gigolo italiano cu tarife de 2 salarii medii pe noapte. Titlul se refera la cu totul altceva decat la aventuri sau peripetii sexuale.
"Fucking great" e prima chestie care-mi vine in cap cand ma trezesc, dimineata, sau seara, depinde de cum si la cat m-am pus sa dorm.Dezamagit usor de faptul ca de vreo saptamana sunt mai batran, stau si ma gandesc de ce sunt aici.Plin de sarcasm imi creez strategii, si da de da de o sa impusc doi iepuri dint-un foc.Fiecare dintre voi, va aflati intr-un loc, pentru ca fie sunteti minori si deci tintuiti locului, fie ca sunteti completi, sau macar traiti cu impresia asta.
In primul meu razboi cu propriul eu, pierdut, a trebuit sa renunt la ceva. Si primele lucruri pe care le-am oferit drept despagubire de razboi, au fost visele.Si, nevisand, nici sa ma mint nu pot, sau macar sa ma inteleg, si sa inteleg de ce sunt unde sunt, si de ce fac ceea ce fac. Ar trebui poate sa ma duc la vreun psiholog, insa daca o sa incerce sa ma inteleaga dupa tipare din carti, o sa ne pierdem amandoi timpul.
Deci acum, pentru a fii intreg cat de cat, trebuie sa comunic. Sa vad ce altii gasesc si eu nu sunt capabil a o face. Insa incepand fiecare zi cu "Fucking great" imi rezerv dreptul nativ de a-mi schimba peisajul. Din nou, cu mai multa inversunare. Pana sa ajunga oamenii sa se intrebe inca o data daca am emigrat in Canada.
E esential pentru mine sa stiu, ca daca nu pot fii intreg, macar sa apartin unui loc. Undeva, pentru cineva, sa fiu eu o unealta a completarii. Si asa, oricat de secat as fii, as fii fericit.